Descoperă caracterul după faţă

Obiceiul de a „citi“ caracterul unui om în trăsăturile lui fizice a fost ridicat de unii la rang de ştiinţă.

Cît de relevantă este însă culoarea ochilor sau forma nasului rămîne discutabil.

Fizionomia este ştiinţa care studiază recunoaşterea caracterului omului după chipul său.

Cu ajutorul ei putem să cunoaştem mai bine natura umană.

Experţii consideră că, bazîndu-ne pe intuţie şi pe experienţa de viaţă, în 30 secunde putem judeca oamenii după aspectul exterior, chiar dacă nu suntem specialişti.

Nu este om care nu a judecat în baza criteriilor fizionomice, făcînd anumite deducţii despre conţinutul şi valoarea obiectului observat.

În limba ebraică cuvîntul "faţă" este folosit la plural. Aceasta înseamnă că deseori omul poate exprima mai multe stări şi aspecte ce îl caracterizează.

 Descoperă caracterul după ochi

Fizionomiştii japonezi sunt de părerea că ochii frumoşi şi atractivi vorbesc despre faptul că acea persoană are voinţă, intelect şi temperament.

Orice fel de abatere la acest capitol trădează defecte în caracter sau în intelect.

Ochii mari, ca regulă, trădează sensibilitatea sufletească, curajul şi chiar tendinţa  de a-i conduce pe cei din jur.

Irisul mare şi iradiant este un semn de moliciune şi de seninătate, irisul mic – nelinişte sufletească, probleme în viaţă.

Culoarea irisului tot îţi poate spune multe despre un om: verde, căprui şi negru  vorbeşte despre energie, dorinţă mare de viaţă, căprui deschis – timiditate, albastru – sensibilitate.

 Un rol important îl au şi poziţionarea ochilor şi forma pleoapelor.

Dacă ambii ochi se află pe aceeaşi linie – acesta este un semn favorabil.

Dacă ochii sunt rotunjiţi spre partea de jos, la bărbaţi asta vorbeşte despre puterea de decizie.

Dacă colţurile exterioare ale ochilor se adîncesc în cadrul ridurilor care se împrăştie în diferite părţi – este un semn de înţelegere umană.

Trebuie să remarcăm că în fizionomia japoneză anume ochii ocupă locul cel mai important în aprecierea caracterului şi destinului oamenilor.

Aşa că întotdeauna începeţi să citiţi pe faţă începînd cu ochii.

Dar în acelaşi timp, ţineţi cont că cele mai exacte informaţii le oferă  ochiul omului, la care, deja pe la 40 (anume  la această vîrstă), toate semnalele devin permanente.

Se consideră, că nasul ideal este acela care are vîrful rotungit şi aripioarele foarte bine concepute.

Omul cu forma nasului ideală posedă o natură de leu, se deosebeşte prin curaj, pasiune şi încredere în sine.

Dacă nasul este lung, este un semn de personalitate distinctă.

Nasul osos şi lung arată spre persoanele mîndre, arogante şi certăreţe. Dar dacă nasul mai are şi o încoviere foarte clară, atunci, ca bonus, aceste persoane sunt şi morocănoase (acre).

Despre multe poate să spună şi vîrful nasului.

Dacă seamănă cu ciocul unui vultur, atunci persoana este caracterizată prin înţelegere, viclenie, şi de multe ori pică (adică ţine minte de rău).

Dacă vîrful nasului este plin, mare, bulbos, este o dovadă de cordialitate şi căldură sufletească a posesorului.

Nasul ridicat şi cu nările umflate cam tare denotă auto-voinţă, lipsă de abţinere şi murdărie.

Persoanele care au vîrful nasului bifurcat, de obicei sunt persoane timide.

Nările prea mici vorbesc despre conformitate (aceste persoane se conformează mai uşor anumitor situaţii), nările prea mari – despre vanitate.

Nasul roşu înseamnă dezordine, iar dacă are şi porii deschişi, atunci posesorii în cele mai multe cazuri sunt alcoolici.

Petele negre de pe nas – semn de boală. Despre nereuşitele în viaţă din timpul tinereţii, ca regulă, nasul arată ca fiind brusc ieşit în faţă.

Descoperă caracetrul după urechi

După urechi de obicei se determină cum va fi calea vieţii unei persoane, şi asta se face încă din copilărie.

Există nişte reguli generale. Forma corectă a urechilor vorbeşte despre anii fericiţi ai tinereţii.

Forma neregulată a urechilor dar şi paloarea lor – necazuri frecvente în viaţă.

Urechile prea mari practic întotdeauna redau prezenţa diferitor defecte ale caracterului.

Urechile exagerat de mici – un semn al nenorocirilor, nereuşitelor.

Dacă partea de sus a urechii se află mai sus de nivelul sprîncenelor, acea persoană posedă un intelect foarte dezvoltat;
la nivelul ochiului – intelectul este puţin peste medie; mai jos de nivelul ochiului – intelect mediu sau inferior.

Forma neregulată a lobului – semn că este o persoană nearmonioasă.

Aşa deci, lobul lung înseamnă nepăsare, exprimare săracă – meticulos, „cu tendinţa de a prezenta” -  calităţi bune sufleteşti.

Partea interioară a urechii – este un indiciu de personalitate emotivă.

Dacă acesta este „înecat” – persoana este reţinută, dacă este proeminentă – îşi manifestă sentimentele agitat.

Culoarea roz a urechii denotă sănătate, galben sau albăstrui – semne de boală.

Culoarea închisă a părţii din faţă şi a celei superioare a urechii vorbeşte despre boli ascunse, aluniţe în ureche – nereuşite în viaţă.

Forma frumoasă a urechii se dovedeşte a fi un semn de armonie al destinului.