Tehnici psihologice pentru descoperirea cu succes a minciunilor

Ţi s-a întîmplat vreodată să vrei să afli ceva important pentru tine şi să nu te poţi baza pe faptul că persoana din faţa ta spune adevărul? Echipa noastră îţi dezvăluie cîteva tehnici, care te vor ajuta în viitor să descoperi cu succes mincinoşii din afaceri şi din viaţa de zi cu zi.

Un mincinos bun îţi poate lua banii cu mare succes fără să te bată, îi dai tu cu mîna ta. Sau îţi poate lua încrederea în oameni, sau în relaţii de cuplu. Totul depinde de cît de naiv  vrei tu să fii.

E posibil să îţi vină în minte “da, dar în relaţia de cuplu este bine să porneşti cu încredere” pentru o relaţie de succes.  Bineînţeles, aşa este bine. Dar asta nu înseamnă că trebuie să închizi ochii şi să nu recunoşti minciunile.

Sunt multe persoane care se plîng că sunt minţite. Important este să înveţi să citeşti şi să descoperi cu succes semnele care îţi arată cînd cineva te minte. Există  foarte multe informaţii de calitate în NLP legate de tot ce înseamnă relaţii sociale, între oameni. Comunicarea, raportul între două persoane, se bazează pe sinceritate. Aşa că în NLP înveţi de la început cum să îţi dai seama dacă comunicarea cu cineva este sinceră sau mincinoasă. Important e să poţi citi semnele minciunii.

Cunoaşteţi ţiganii aceia care vin la tine să îţi vîndă inele de aur masiv pe ceva mărunţis, spunînd că le-au găsit pe stradă şi că au nevoie de bani? În asemenea situaţii sunt foarte multe persoane care cad în plasa acestor mincinoşi de succes.

Oricum, naivitatea, mai devreme sau mai tîrziu se plăteşte. Cunosc un caz, cînd tatăl unui coleg a venit într-o zi acasă super fericit că a cumpărat o pîlnie de duş din inox foarte ieftin (nu mai reţin cît a dat pe ea), dar cînd a desfăcut-o acasă din folie, “inoxul” a început să se cojească! Naivitatea nu te costă bani atît timp cît nu ai bani, dar cînd începi să-i agoniseşti, naivitatea îşi spune preţul ei.

Cum spui STOP minciunilor? 

 - Cărţile mint despre mincinoşi

 Sunt cîteva lucruri false pe care oamenii le cred. De exemplu faptul că un mincinos nu se uită în ochii tăi cînd te minte. Este o greşeală sp interpretezi lucrurile aşa simplist.

Dacă mincinosul tău este o persoană cu puţină încredere în sine şi se teme de tine, atunci da, e posibil să se uite în altă parte. Dar este doar posibil, nu este sigur că se va uita în altă parte.

Dacă mincinosul este o persoană cu un anumit orgoliu, atunci o să aibă tendinţa să încerce foarte intens să te convingă de ce a spus el. Din cauza asta se va uita tot timpul în ochii tăi ca să verifice dacă te-a convins.

Ţine minte că nu toţi oamenii mint din aceleaşi motive.

Una e minciuna care vine din laşitate, din teama de pedeapsă. Alta e minciuna care are ca scop un cîştig, un beneficiu.

   Persoanele care mint de teamă o să se simtă inferiori ţie. Persoanele care mint dorind să te păcălească cu ceva se simt tot timpul superiori ţie.

Aşa că acest lucru se vede şi în limbajul corpului. Inferioritatea sau superioritatea se observă uşor în limbajul non-verbal. Dacă capul este ridicat, tonul este ferm, puternic, convingător atunci persoana se simte superioară. Dacă capul este între umeri, coloana curbată, “poziţia ghiocel”, atunci persoana se simte inferioară.

Din poziţia ghiocel nu îţi vine tot timpul să priveşti în ochi dar şi dacă priveşti în ochi ca să te asiguri că minciuna ta a prins, tot o să ai muşchii obrajilor contractaţi. O să fie semne care îţi trădează slăbiciunea şi stresul, disconfortul, aşa se manifestă minciuna de teamă, de apărare.

La mincinoşii puternici, orgolioşi, care cred că este normal să te păcălească pentru că ei sunt superiori ţie, acolo faţa lor arată un calm artificial, dacă te apropii cu argumente să le descoperi minciuna în general se retrag din discuţie, deviază de la subiect sau devin agresivi verbal.

Alte erori legate de “citirea” celor care mint se referă la:

-          Pupilele dilatate – acest semn nu e un semn de minciună ci de plăcere, excitaţie, relaxare.

-          Vocea tensionata – nu e semn de minciună neapărat ci poate să fie teama sau stresul.

-          Pauzele în vorbire – iarăşi nu e semn necesar de minciună, însă sigur cel care vorbeşte nu se simte confortabil, dar asta nu înseamnă că minte.

   Este simplu sau complicat să îţi dai seama dacă cineva minte?

Nu există un mod unic, identic la toată lumea, ca să ne dăm seama cînd cineva minte.

Nu există un efect Pinochio real, nu se lungeşte nasul şi nici nu se aprinde un bec rosu de alarmă. Tot ce poţi face este să înveţi să citeşti cît mai multe semnale non-verbale ca să îţi dai seama cînd cineva minte. Aceasta o poţi face prin tehnicile de NLP, învăţînd să îţi antrenezi la nivel de expert capacitatea de observare a limbajului non-verbal, şi anume prin calibrare.  Această tehnică înseamnă antrenarea la maxim a capacităţilor de observare a limbajului non-verbal.

 Să poţi să observi diferenţe în ritmul respiraţiei unei persoane îţi poate spune imediat dacă şi-a schimbat starea emoţională cînd tu ai zis ceva sau ai pus o întrebare incomodă. Să observi că s-au dilatat venele de la gît, că s-au micşorat pupilele, să observi că vocea s-a schimbat, este nevoie de exerciţii şi antrenament.

Calibrarea este tehnica de bază, fără ea nu eşti capabil să vezi adevărul în faţa ochilor nici dacă e scris cu aur, sau cu noroi.

Cînd un om îţi zice ceva dar corpul lui îţi spune opusul, atunci e primul semn de minciună. Dar dacă nu eşti obişnuit/ antrenat să observi limbajul non-verbal atunci eşti tentat să asculţi doar ceea ce îţi zice persoana aceea.

Fără antrenarea simţului de observaţie nu îţi e de folos nimic. Nici o tehnică nu te poate ajuta. Fără calibrare (observare atentă a limbajului non-verbal) rişti să rămîi toată viaţa un naiv.

Toţi minţim din cînd în cînd fie că îţi place fie că nu îţi place ăsta e adevărul!

Am întîlnit oameni care îmi spun că ei nu mint niciodată.  Atunci le dau următorul exemplu. Într-o zi trec pe lîngă tine 2 oameni în fugă. Unul fuge şi este urmărit de celălalt care are şi un cuţit în mînă. Primul se ascunde iar tu ai văzut unde s-a ascuns. Al doi-lea te întreabă unde anume e ascuns fugarul. Ce faci? Minţi sau spui adevărul?  Uneori adevărul face cu adevărat rau, poate să ucidă. Care e limita? Cînd trebuie spus adevărul şi cînd trebuie să minţim?

Atenţie la toate!