Pentru a fi de neînlocuit, trebuie să fii diferit.
Aţi căutat vreodată cuvîntul “apreciere” în dicţionarul limbii române?
Unele din înţelesuri spun: preţuire, stimă, consideraţie, atenţie, condescendenţă, deverenţă, respect.
Suntem cu toţii specialişti în a fi atenţi la ce nu merge bine, a nota greşelile, a puncta defectele.
La urma urmei, dacă ceva nu merge bine rezultatele nu vor fi bune, performanţa scade şi calitatea la fel.
V-aţi gîndit însă să observaţi şi ceea ce merge bine, să vă exprimaţi aprecierea faţă de colegi şi să le mulţumiţi, chiar dacă nu sunteţi superiori direct, sau faţă de prieteni?
Totuşi, de ce să îi apreciem pe cei din jur?
Conform studiilor, aprecierile şi tehnicile bazate pe emoţiile pozitive reduc stresul şi emoţiile negative. Folosind aprecierile în mod susţinut, acestea au ca efect perceperea pozitivă a realităţii, expresii, emoţii şi comportamente pozitive.
În consecinţă, are loc transformarea realităţii împărtăşite, atît la nivel individual cît şi la nivel organizaţional, şi anume atunci cînd vorbim de echipe.
Aprecierile nu numai că reduc stresul, ci generează inclusiv schimbări pozitive durabile la nivel de atitudine, relaţii umane şi viziune asupra lumii.
Atenţie!!!
Cînd îi apreciezi pe cei din jur este important să nu o faci doar pentru a obţine ceva în schimb. Bucură-te de faptul că oferi ceva şi de efectul aprecierilor tale asupra celorlalţi.
Obstacole în calea aprecierii celorlalţi
Poate fi complicat să îi apreciem pe ceilalţi, din mai multe motive:
pe lîngă obstacolele enumerate mai sus, care ţin mai mult de mediul familial, mai întîlnim şi obstacole întîlnite în organizaţii, cum ar fi:
Aceste “obstacole” nu ar trebui însă să fie o scuză pentru a nu îi aprecia pe ceilalţi sau a discredita importanţa aprecierilor.
Şi nu uita, nu eşti forţat(ă) să oferi aprecieri doar faţă-în-faţă. O poţi face şi la telefon, prin email sau în faţa altor persoane cînd persoana vizată nu este de faţă.
Acestea fiind spuse, vă invit să trecem la treabă!