Trebuie să recunoaştem cu onestitate că nu de fiecare dată suntem atît de buni să facem anumite lucruri.
Ne străduim, poate,însă erorile vorbesc în locul nostru.
Şi, în loc să ne ridicăm, ne afundăm parcă din ce în ce mai mult.
Apoi stima de sine şi încrederea în noi înşine încep să scîrţîie şi nu găsim remediu pentru asta. Ca nici pentru psihicul ofilit.
Nu toţi oamenii sunt atleţi, nu toţi se nasc muzicieni şi nici n-au învăţat arta negocierii din scutece,e firesc. Şi ar fi cazul să conştientizăm asta.
Însă de unde ni se poate trage incapacitatea noastră de a duce lucrurile la bun sfîrşit asa cum se cere?
Unde s-ar putea ascunde adevăratele greşeli? Care este vina noastră?
1. Imposibilitatea de a începe cu lucrurile de bază
Gîndim că ştim deja elementele de bază. Le neglijăm şi sărim peste ele, trecînd direct la acţiune. Apoi ne blocăm.
Este acelaşi lucru cu a sări peste instrucţiuni cînd achiziţionăm un aparat nou, iar apoi ne mirăm că nu ştim cum să acţionam butonul "X" ca să funcţioneze.
Este la fel de probabil să nu ne dăm seama unde e "buba" şi să insistăm să rămînem blocaţi, în loc să o luăm de la început, în scopul de a construi o bază solidă informativă, pentru a putea ataca şi rezolva problema corect înarmaţi.
2. Graba strică treaba
În goana după timp, suntem tentaţi de a grăbi prea mult lucrurile.
Crezînd în acest fel că vom avansa cu sarcinile pe care le avem de îndeplinit.
Numai că, din cauza vitezei, e posibil să nu observăm greşelile presărate pe cale şi să continuăm indiferent de acestea.
Cheia este să încetinim un pic şi să nu încercăm să facem prea mult într-o zi.
Lucrul de calitate este important şi, procedînd astfel, lucrînd atent şi responsabil, vom reuşi să finalizăm lucrurile bine.
3. Lipsa de concentrare
Studiile au arătat că există foarte multe ore de muncă pierdute, la nivel mondial, din pricina corectărilor greşelilor survenite ca urmare a lipsei de concentrare.
Pentru a evita acest lucru, trebuie să ne îmbunătăţim practica.
Pînă la urmă, dacă vrem rezultate , avem nevoie de un antrenament zilnic.
Oamenii de top au ajuns de top tocmai pentru că au fost cu totul unde trebuie, focusîndu-se pe obiectivul vizat.
4. Pe fondul frustrarilor,
este dificil să dăm ce e mai bun şi să avem rezultate excepţionale.
În cazul în care constatăm că suntem frustraţi şi nu reuşim să disipăm această stare, vom reuşi să construim doar un munte de furie.
Adrenalina va curge mai mult decît trebuie, iar noi îi vom da cea mai proastă întrebuinţare.
Trebuie doar să încercăm să o domolim, pentru ca lucrurile să iasă aţa cum trebuie.
5. Nu suntem interesaţi de ceea ce trebuie să facem
Socotim că munca pe care o facem nu ni se potriveşte.
Găsim că e laborioasă şi plictisitoare.
Atunci e imposibil să o efectuăm la standardele cerute.
Dacă nu avem nici un interes real pentru acel gen de muncă, cel mai bine este să ne pregătim pentru cu totul altceva.
O schimbare ne-ar ajuta sa ne recîştigăm încrederea şi stima de sine.
Să ne reamintim, în primul rînd, că în fiecare dintre noi există o forţă uriaşă, neexploatată încă.
Şi avem posibilităţi nelimitate.