Resursa umană - un lux sau o necesitate?

 "Ce reprezintă o organizaţie fără angajaţii săi?

Nu este nimic în absenţa resurselor umane, eventual, o mulţime de echipamente scumpe" ¹.

În acest articol vom încerca să descoperim cît de necesară, cît de valorificată şi cît de apreciată este "resursa umană" în zilele noastre,  fără de care cu greu ajungi spre succes într-un domeniu sau altul.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, avem următoarea definiţie: "Resursa" reprezintă "totalitatea surselor sau a rezervelor care pot fi valorificate"; "mijloace care pot fi valorificate la un moment dat"; "posibilitate".

Resursa umană însă nu este doar o simplă resursă!

Resursa umană este cea care dă sens şi semnificaţie tuturor celorlalte resurse posibile, şi chiar creează alte resurse împreună cu care ne putem îndrepta spre succes.

Este cea care are un potenţial de creştere şi dezvoltare a cărei limită nu este cunoscută, este singura resursă capabilă de autoreglare şi autoperfecţionare permanentă şi care aspiră mereu spre succes dacă este gestionată corect.

Aşadar, resursa umană este unică! Totuşi, în acelaşi timp, resursa umană este imprevizibilă, nesigură, riscantă... Într-un cuvînt: "imperfectă"! De ce?

    În cultura organizaţională, se consideră că resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizaţii, capitalul uman putînd înlocui capitalul financiar.

De asemenea, resura umană este văzută ca fiind una din cele mai importante valori ale unei organizaţii.

Iar cheia pentru o resursă umană de valoare se află la managementul de vîrf al firmei.

Viziunea acestuia cu privire la managementul resursei umane şi responsabilitatea pe care şi-o asumă în acest sens fac diferenţa dintre "supravieţuitor" şi "învingător".

În continuare vom analiza beneficiile aduse de resursa umană în cadrul unei organizaţii, precum şi "costurile" pe care le presupune.

   Resursa umană este singura în masură să CREEZE, nu numai sub aspect economic, ci şi sub aspect spiritual, ştiinţific.

Generarea de noi idei concretizate în produse, tehnologii, metode de conducere, soluţii organiza­torice noi, este realizarea exclusivă a omului.

Beneficiile unei resurse umane de succes necesită totuşi timp, un anumit termen limită.

Însă acest termen limită nu poate fi întotdeauna impus, tocmai pentru că diferă de la persoană la persoană, în funcţie de foarte multe criterii.

Important este însă că beneficiile există!

Resursa umană oferă posibilitatea unui profit nelimitat în raport cu investiţiile...

Astfel, experienţa în domeniu, studiile, disponibilitatea "dedicării" şi potenţiala "fidelitate" sunt principalele criterii după care se orientează managementul atunci cînd îşi caută şi selectează resursele umane.

   Costurile unei organizaţii privind resursa umană se masoară prin acel "timp" care se scurge între angajare şi profit.

"Timpul" presupune bani şi energie... presupune consumarea altor energii!

Adaptare, instruire, training, studiu, bani - toate acestea sunt costuri!

Evident, în acest moment se naşte întrebarea: poate resursa umană să acopere aceste costuri? şi dacă DA, poate să mai obţină şi profit?

Cu siguranţă, DA! Se poate!

Dar (atenţie!), aceasta nu este o regulă general valabilă!

Înfiinţarea unei firme este o responsabilitate şi un risc în acelaşi timp.

Investiţiile în firmă - la fel, iar resursa umană este şi aceasta o investiţie, dar şi un risc!

Pornind de la ideea riscului, din dorinţa de a ţine sub control activitatea firmei, ca totul să meargă bine şi productivitatea să fie maximă, ajungem la "tehnologizarea" oamenilor, la faptul de a-i transforma în resurse materiale, mai sigure, mai controlabile...

Şi credeţi că astfel se elimină riscul?

Poate doar într-o anumită măsură, şi pentru un interval de timp limitat... Numai că în acest caz există riscul de a nu acoperi investiţiile...

De exemplu, costurile privind recrutarea şi selecţia, trainingurile, cursurile/ certificările, pot foarte bine să fie considerate şi numite "investiţii".

Numai că investiţiile presupun o perioadă limitată, pe cînd profitul/ beneficiile aduse firmei de resurse umane pot fi nelimitate şi, uneori, chiar nemăsurabile...

Aşadar, mai putem vorbi de "moft" cînd vine vorba de resursa umană, sau totuşi de o necesitate?

 ¹ "Ce reprezintă o organizaţie fără angajaţii săi? Nu este nimic în absenţa resurselor umane, eventual, o mulţime de echipamente scumpe." ( De Cenzo, A. David, P. Robbins, Personnel/Human Resource Management, Englewood Cliffs, Prentice-Hall, 1988, p.2)